VINURILE MIORITICE, VINURI MIORITIZATE

0
490

Nu este sărbătoare, necaz, întâmplare la care tot omul să nu cinstească un pahar de…vin! Se spune că cel mai bun vin este  vin pe la tine atâta timp cât nu vin degeaba. Totuși, de la consumul prea abitir se întâmplă ca respectivul/a să facă o formă de roșu în gât tușind ușor demisec. Dumnezeu ne-a binecuvântat cu pământ roditor în care să se lege via, țărișoara fiindu-ne presărată cu podgorii care mai de care mai generoase.

Acum, ca tot omul am și eu la țară la bunici (o gospodărie care păstrează elementele rurale contemporane cu Moromete), o viișoară mai la deal de casă și o boltă în fața casei pusă pentru umbră taman bună pe arșița verii când zăceam întinsă de mă uita Dumnezeu tolănită în iarbă citind; dar atunci nu despre vinuri. Deunăzi am poposit însă în acest locșor arhaic și am ajutat la tăiatul și legatul viei ca în copilărie, iar în timp ce dam vrednică din mânuțe mi se perindau prin fața ochilor poveștile de la câmp ale bunicilor de pe vremea când aveau vie la deal și o păzeau nu atât de oameni cât de grauri. Asta când începea a se coace până la cules… și la cules, țin-te că nu mai pridideam cu storsul strugurilor până după miezul nopții ca să putem bea binemeritatul must… devenit ulterior un „must have” autentic.

Și după cum spun unii autori, vechea mentalitate româneascã considerã pâinea si vinul „hrana totalã“. Într-o variantã a legendei despre Baba Dochia, aceasta îi cere lui Dumnezeu mâncare, întelegând prin aceasta pâine si vin – ca elemente definitorii alemâncãrii omului.

Spre exemplu, vechi ceremonii –, „gurbanul“ (1 februarie, în Teleorman, când în cadru lunor petreceri se stropesc viile cu „vin vechi „) sau „praznicul viilor“ (25 martie, în Gorj, când se organizeazã procesiuni pe dealurile cu vii, iar vinul si colacii sunt element cu rol ritual principal), sãrbãtori ale sperantelor în viitoarea recoltã, ca si „culesul viilor“ („christovul“ sau „hrisovul viilor“ – 27 septembrie), celebrare a vietii si rodniciei, relevã rãmãsite ale mitului lui Dionysos, mit legat de cultul bãuturii învestitã cu puteri magice de asigurare a abundentei si fericirii.

Arezanul viilor e un alt ceremonial bahic, de origine tracicã, desfãsurat în plantatiile de vitã de vie în ziua mortii Anului Vechi si renasterii Anului Nou Viticol. În ziua de 1 februarie, bãrbatii merg la plantatiile de vitã de vie, de obicei cu sãniile trase de cai împodobiti cu coardele de vitã. Fiecare proprietar îsi taie, de la vila sa, câteva corzi cu care se încinge peste piept si din care îsi face cununitã pe cap si cingãtoare la brâu. Dezgroapã o sticlã cu vin
îngropatã toamna si merge la petrecerea comunã, în jurul focului aprins pe o înãltime. Acolo se mãnâncã, se bea, se joacã în jurul flãcãrilor, se sare peste foc, se stropeste cu vin jãgãraiul încins. Seara, bãrbatii se întorc în sat, cu fãclii aprinse în mânã, si continuã petrecerea pe grupe de familii. Jertfa incineratã sunt coardele uscate ale vitei tãiate cu un an înainte si produsul acesteia, vinul, aruncat în foc (este posibil ca în vechime sã se fi jerfit si
o oaie sau un berbec, asa cum indicã un alt nume al obiceiului, Gurban).

Mosii de varã e o sãrbãtoare popularã cu datã mobilã dedicatã mortilor, in sâmbãta dinaintea Rusaliilor (Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banatul de est). Se crede cã sufletele morþilor, dupã ce au pãrãsit mormintele la Joimari si s-au plimbat nestingherite printre cei vii, se întorc supãrate la casele lor subpãmântene. Pentru a fi îmbunate li se dã de pomanã vase din lemn sau din lut, cumpãrate în sudul tãrii de la Târgurile Mosilor, pline cu vin bun, apã, lapte, cu mâncare gãtitã, pâine, flori si lumânãri aprinse. Aceste pomeni sunt fãcute dupã un ritual respectat cu strictete (pronuntarea formulelor consacrate, împãrtirea
mâncãrurilor si bãuturilor, cu vase cu tot, înainte ca vreun membru al familiei
sã guste din acestea). De respectarea ritualului si abundenta ofrandelor depinde împãcarea si
întoarcerea mortilor, fãrã incidente, în lumea lor subpãmânteanã. Plosca cu vin –devenitã simbol al nuntii –este prezentã în momentele mai importante ale ceremoniei, în toate zonele tãrii, iar paharul cu vin din care gustã tinerii (numit si paharul „comun“ sau „de obste“) are semnificatii tinând de bucuria momentului, dar si de soarta comunã a viitorilor soti. Riturile de înmormântare si cele legate, în genere, de cultul mortilor, pãstreazã, de asemenea, vechile credinte în valentele rituale ale vinului; trupul mortului, coliva, ca si mormântul sunt stropite cu vin (reminiscente, poate, ale libatiunilor romane pe morminte), participantii la masa de pomanã mãnâncã mai întâi pâine stropitã cu vin (în sudul tãrii – „cãlãvie“), varsã o picãturã de vin înainte de a bea paharul (pentru cei morti), ulcica ce se oferã în zilele de
pomenire a morþilor contine, adesea, vin.
(Ofelia Vãduva – „Pasi spre sacru“)

Ciclul vegetal al vitei de vie, lung de aproximativ o jumãtate de an, începe la sfârsitul lunii ianuarie si începutul lunii februarie si este marcat de sãrbãtori si obiceiuri dedicate ursului, vitei de vie si pomilor fructiferi (Martinii de Iarnã, Arezanul Viilor, Târcolitul Viei, Ziua Ursului, Ziua Omizilor, Trif Nebunul si altele). Dupã aproximativ douã luni de zile, în preajma echinoctiului de primãvarã, se dezgroapã vita de vie, îngropatã toamna, si i se taie corzile. La Sântamãrie se angajeazã pândari si se „leagã“ magic plantatiile de vitã. La Schimbarea la Fatã se gustã poama nouã.
De Ziua Crucii sau Cristovul Viilor se începe culesul strugurilor si se bat
nucii plantati la vie. Ciclul fermentãrii si limpezirii vinului în butoaie este viaþa ascunsã si miraculoasã a vitei de vie care continuã sã trãiascã si „dincolo“, dupã moartea plantei, la încheierea ciclului sãu vegetal. Bãutura fermentatã, vinul este consideratã o „licoare a tineretii“, o „apã vie“ care alungã starea mohorâtã a omului si realizeazã, prin betiile rituale, legãtura misticã între participantii alaiurilor cu zeul trac Dyonisos.
Vinul este astãzi o bãuturã ritualã consumatã obligatoriu în noptile de An Nou, lordãnitul Femeilor, Sântion, Îngropatul Crãciunului, Mãcinici.
(dupã Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an“)

VINURILE MIORITICE, VINURI MIORITIZATE

După cum spuneam, țara ne-a fost binecuvântată și la capitolul vinuri, iar noi vă aducem la cunoștință pe cele mai mari, vechi și cunoscute podgorii cu soiurile și specificitatea lor.

COTNARI (nord-vest de Iasi) – vinuri albe
Soiuri principale: GRASA DE COTNARI si FRÂNCUTA, apoi
FETEASCA ALBÃ si TÃMÂIOASA ROMÂNEASCÃ

HUSI (sud de Iasi) – albe si rosii
Soiuri principale albe (nord): ZGHIHARA DE HUSI
Feteasca Albã, Riesling Italian, Feteascã Regalã, Aligote
Soiuri principale rosii:
BUSUIOACÃ DE BOHOTIN (nord) si FETEASCÃ NEAGRÃ (sud)
Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir
VASLUI – vinuri albe

DEALURILE BUJORULUI (Galati) – rosii si albe
Soiuri principale rosii: MERLOT si FETEASCÃ NEAGRÃ
Cabernet Sauvignon, Bãbeascã Neagrã
Soiuri principale albe: Feteascã Albã, Riesling Italian,
Muscat Ottonel, Feteascã Regalã, Aligote

PANCIU (Vrancea) – albe si rosii
Soiuri prefiloxerice locale albe: VERDEA (rar) PLÃVAIE, GALBENÃ,
Soiuri principale albe: FETEASCÃ ALBÃ, FETEASCÃ REGALÃ,ALIGOTE, Sauvignon, Riesling Italian, Muscat Ottonel
Soiuri principale rosi: BÃBEASCÃ NEAGRÃ, Feteascã Neagrã,
Merlot,Cabernet Sauvignon, Alicante Bouschet, Malbec, Grand Noir de la Calmette
COTESTI (Vrancea Sud) – rosii si albe
Soiuri principale roºii: FETEASCÃ NEAGRÃ, Cabernet Sauvignon,
Merlot, Bãbeascã Neagrã
Soiuri albe: Feteascã Albã, Riesling Italian, Sauvignon,
Muscat Ottonel, Feteascã Regalã, Aligote
ODOBESTI (Vrancea) – albe si rosii
Soiuri principale albe: GALBENÃ, PLÃVAIE, Feteascã Regalã,
Aligote, Feteascã Albã, Riesling Italian, Sauvignon, Muscat Ottonel,
Soiuri rosii: Bãbeascã Neagrã, Alicante Bouschet, Feteascã Neagrã,
Merlot, Cabernet Sauvignon, Codanã
DEALURILE BUZÃULUI – vinuri rosii
DEALULMARE (Buzãu-Prahova) – rosii (si albe):VALEACÃLUGÃ
REASCÃ, TOHANI; URLATI, MEREI, SÃHÃTENI, CEPTURA
Soiuri principale rosii: CABERNET-SAUVIGNON, FETEASCÃ
NEAGRÃ, MERLOT, PINOT NOIR, Burgund Mare
Soiuri albe:Riesling Italian, Feteascã Albã, Pinot Gris, SAUVIGNON,
Feteascã Regalã, Muscat Ottonel
PIETROASA (Buzãu-Prahova) – albe si rosii
Soiuri principale albe: TÃMÂIOASÃ ROMÂNEASCA, Grasã,
Riesling, Feteascã Albã si Regalã
Soiuri rosii: Busuioaca de Bohotin, Cabernet Sauvignon, Merlot,
Pinot Noir

MURFATLAR – MEDGIDIA (Constanta) – albe si rosii
Soiuri principale albe: CHARDONNAY si PINOT GRIS, Muscat Ottonel,
Sauvignon, Feteascã Regalã, Riesling Italian, COLUMNA

ISTRIA – BABADAG (Constanta-Tulcea) – rosii si albe
Soiuri rosii: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot, Burgund Mare
Soiuri albe: Riesling Italian, Sauvignon, Aligote, Feteascã Regalã
SARICA – NICULITEL (Tulcea) – albe si rosii
Soi local prefiloxeric: SOMOVEANCA (aproape dispãrut)
Soiuri albe: ALIGOTE, Riesling, Sauvignon, Feteascã Regalã
Soiuri rosii: CABERNET SAUVIGNON, Merlot, Pinot Noir,
Burgund Mare

STEFÃNESTI (Arges) – albe si rosii
Soiuri albe: Sauvignon, Tãmâioasã Româneascã, Feteascã Albã,
Riesling Italian, Feteascã Regalã, Aligote, Muscat Ottonel
Soiuri roºii: Feteascã Neagrã, Cabernet Sauvignon, Merlot,
Burgund Mare
SÂMBURESTI – DOBROTEASA (Vâlcea-Olt) – rosii si albe
Soiuri principale rosii: CABERNET SAUVIGNON, Pinot Noir,
Merlot, Burgund Mare
Soiuri albe: Riesling Italian, Sauvignon, Feteascã Albã si Regalã

DRÃGÃSANI (Olt) – albe si rosii
Soiuri vechi: BRAGHINA, GORDAN
Soiuri principale (albe): SAUVIGNON, TÃMÂIOASÃ, Riesling, Pinot Gris, Feteascã Albã,
Feteascã Regalã
Soiuri rosii: CABERNET SAUVIGNON, NOVAC (o nouã creatie),
Pinot Noir, Merlot, Burgund Mare
DOLJ – SADOVA, CORABIA, SEGARCEA, BANU MÃRÃCINE, – rosii si albe
Soiuri rosii: Cabernt Sauvignon, Pinot Noir, Merlot, Sangiovese,
Soiuri albe: Sauvignon, Riesling, Tãmâioasã, Feteascã Regalã,
Muscat Ottonel Soi vechi prefiloxeric: ROSIOARÃ

MEHEDINTI: PLAIURILE DRÂNCEI, SEVERIN, CORCOVA, PODGORIA DACILOR – rosii si albe
Soiuri rosii prefiloxerice: Negru moale (SEINA) Negru vârtos (CORB)
Soiuri rosii: CABERNET SAUVIGNON, Pinot Noir, Merlot,
Burgund Mare, Sangiovese, Bãbeascã Neagrã, Alicante Bouschet
Soiuri albe: Riesling Italian, Sauvignon, Tãmâioasã Româneascã,
Feteascã Albã, Muscat Ottonel, ROSIOARÃ

MOLDOVA NOUÃ si TIROL (Caras-Banat)
Soiuri rosii: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot, Burgund Mare
Soiuri albe: Riesling Italian, Sauvignon, Muscat Ottonel,
Feteascã Regalã
RECAS (Banat)
Soiuri rosii: CABERNET SAUVIGNON, Pinot Noir, Merlot,
Cadarcã, Burgund Mare
Soiuri albe: Riesling Italian, Feteascã Regalã, Muscat Ottonel

Acestea fiind spuse, nu vă mai rețin pentru că vin…. Și aveți de pus vin pe masă!

LĂSAȚI UN MESAJ