Inventatorul forajului petrolier vertical – românul Ion Basgan

0
418

Ion Basgan s-a născut la Focșani în anul 1902 și este un cunoscut inventator român. Este apreciat pentru invenția forajului cu ajutorul sonicității și pentru descoperirea efectului care ulterior i-a preluat numele – „efectul Basgan”.

Tânărul Basgan a finalizat studiile gimnaziale în orașul natal și a urmat liceul la Iași. În timpul liceului a demonstrat aptitutini remarcabile și a fost bursier. Teodor Badarau, Ion Roianu și Gheorghe Lascar i-au fost profesori elevului Basgan.

După bacalaureat a participat la un concurs organizat de Societatea Petrolieră Steaua Română. După câștigarea unei burse la acest concurs, a semnat un contract prin care s-a obligat să lucreze în cadrul societății după finalizarea studiilor.

Bursa l-a ajutat să plece în Austria la Școala Superioară de Mine și Metalurgie din Leoben. A devenit președintele societății studenților români de la Leoben. În 1924 a efectuat un stagiu de practică la exploatările de petrol din Alsacia, Franța.

După obținerea diplomei de inginer-minier s-a întors în țară pentru a se angaja ca inginer de foraj la Societatea care i-a acordat bursa de studii. În timpul lucrărilor la care a luat parte a concluzionat metoda empirică de realizare a forajelor și a început să studieze principiile posibil aplicabile pentru realizarea găurilor de sondă.

În 1932 revoluționează domeniul și aplică metoda gândită timp de 7 ani. Forajul rotativ este înlocuit de forajul rotativ percutant, prin punerea în regim de vibrații a sapei cu care se realizau forajele.

Această metodă este folosită și în prezent.

Datorită prieteniei cu savantul Gogu Constantinescu aplică principiile sonicității în forajele pe care le realizează. În urma studiilor descoperă faptul că “presiunea hidromecanică acţionând în sus în direcţia opusă celei de penetrare a burghiului” trebuie anihilată prin aplicarea unei greutăţi suplimentare deasupra sapei de foraj.

Până în anul 1934 Basgan își finalizează doctoratul și îl susține tot în Austria. În această perioadă își înregistrează și primele brevete de invenție. Primul brevet – “Metodă pentru îmbunătăţirea randamentului si perfecţionarea forajului rotativ prin rotaţii percutante si prin amortizarea presiunilor hidromecanice” îi este acordat în România pentru 15 ani.

 Al doilea brevet – “Aparat Rotativ pentru Forare Puţuri” – este obținut în SUA pentru o perioadă de 17 ani.

Spre deosebire de alți mari inventatori, ideile lui Basgan au fost aplicate imediat în domeniul forajelor petroliere. Au apărut astfel primele puțuri verticale, cu mărirea vitezei de penetrare a solului. Costurile de forare au fost reduse, randamentul forajului a crescut.

În 1933 a participat la primul Congres Mondial de petrol de la Londra cu lucrarea – ”Scientific Consideration of The Technic Of Modern Drilling”.

Zeci de ani mai târziu, după multe studii efectuate, a înregistrat în SUA un nou brevet de invenție pentru – ”Procedura si sistemul de forare rotativa cu vibraţie sonica impuse fluidului de foraj”. Acest studiu a condus la foraje de mare adâncime (15 000 m).

Ion Basgan și-a publicat studiile în numeroase lucrări științifice apreciate între oamenii de știință.

În 1980 a decedat în urma unui infarct. După 1989, lucrările sale au fost recunoscute și apreciate, acordându-i-se post mortem titlul de membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România şi al Academiei Oamenilor de Știinţe din România.

LĂSAȚI UN MESAJ