Ștefan Procopiu a descoperit fenomenul de depolarizare a luminii

0
1128

Un alt român uitat la decernarea premiilor Nobel

Ștefan Procopiu face parte din suita de personalități românești care a dat științei mondiale descoperiri importante și care, din cauza vremurilor trăite, nu au primit premiul Nobel, dar nicio o recunoaștere potrivită.

Procopiu s-a născut la Bârlad, în 1890, într-o familie modestă. A urmat cursurile liceului din orașul natal și s-a înscris la cursurile Facultății de Științe Fizico-Chimice de la Universitatea ieșeană Al. I. Cuza. Puțini știu de faptul că Procopiu, mare fizician,  a început să studieze tratate de fizică și științe naturale încă din liceu. La Universitate a fost un student eminent și, în ultimul an a descoperit calculul valorii „magnetonului teoretic“. Importanta descoperire, nefiind cunoscută în afara țării, nu i-au adus niciun beneficiu, deși importanța ei era de premiul Nobel. Fizicianul Niels Bohr a primit această distincție în locul său 3 ani mai târziu.

Procopiu nu a solicitat niciodată să i se recunoască meritele din modestie și pentru faptul că l-a considerat și pe Bohr un mare fizician care era potrivit pentru acest premiu. Ulterior numele său a fost atașat descoperirii, iar Magnetonul este numit Bohr – Procopiu.

În 1919 a început cursurile doctorale la Sorbona. În timpul cercetărilor pentru elaborarea tezei de doctorat, descoperă fenomenul de depolarizare a luminii, ceea ce mai târziu va fi cunoscut în fizică sub denumirea de „Fenomenul Procopiu“. Ulterior descoperă „Efectul Procopiu“, în 1930. În anul 1947 identifică, pentru prima oară, fenomenul de variaţie, cu o perioadă de circa 500 ani, a câmpului magnetic terestru, afirmând că începând cu anul 1932 momentul magnetic al Pământului creşte de la Ecuator spre Poli.

La instalarea regimului comunist, Ștefan Procopiu a fost constrâns să studieze descoperirile sovietice și să reușească o valorificare a acestora. Din acest motiv s-a dedicat cercetărilor sale ca mod de evadare din tensiunile în care se afla. A lucrat în magnetism pe terenuri diferite. După 24 de ani de muncă a realizat hărți magnetice complete pentru teritoriul României și a sesizat existența unei anomalii locale între Iași și Botoșani.

Avea prieteni importanți ai vremii, mari personalități ale culturii, istoriei sau științei. Profesorul Procopiu era foarte apropiat de George Topârceanu și de Păstorel Teodoreanu care i-a dedicat și o epigramă. ”De gravitate nu prea ştiu/ Îmi recunosc singur defectul,/ Dar când beau cu Procopiu/ Merg prin Iaşi şi-i simt efectul”. Era bun prieten şi cu marii istorici şi profesori de drept ai Iaşului, istoria fiind una dintre marile lui pasiuni.

LĂSAȚI UN MESAJ