Un matematician de geniu – Gheorghe Gheorghiev (1907 – 1999)

0
458

Gheorghe GHEORGHIEV (născut pe 27 iunie 1907, Bolgrad, Ucraina – decedat la 28 iunie 1999, Iaşi) – matematician, profesor la Universitatea din Iaşi.

A urmat liceul la Bolgrad în perioada 1916 -1925, după  care s-a înscris la Facultatea de ştiinţe din Iaşi, secţia matematică,  unde a susţinut licenţa în 1929. A urmat cursuri de specializare la Universitatea din Hamburg sub auspiciile profesorului W. Blashke. In perioada 1938 -1946 a fost înscris la doctorat la Universitatea din Iaşi, iar în 1946 îşi susţine teza de doctorat cu titlul “Suprafeţe ale căror familii remarcabile de curbe sunt asemenea”, sub conducerea lui Alexandru Myller. Din comisia de doctorat au făcut parte Octav Mayer, Vera Myller şi Ilie Popa. În februarie 1946  îşi reia cariera universitară (întreruptă din cauza crizei economice şi a războiului) la Facultatea de Matematică a Universităţii «Al. I. Cuza», devenind profesor titular în 1955. In 1964 a primit titlul de Profesor Emerit.   Intre anii 1953 -1968 a fost decan al Facultăţii de Matematică, iar  între 1960-1975, a fost şeful Catedrei de Geometrie.

Activitatea ştiinţifică a profesorului Gh.  Gheorghiev s-a concretizat în aproape 180 de lucrări publicate în reviste româneşti şi din străinătate. A abordat teme de cercetare ştiinţifică din geometria diferenţială euclidiană (reţele pe suprafete, câmpuri de vectori pe suprafeţe), geometria diferenţială afină şi proiectivă (câmpuri de conuri, configuraţii Myller), geometria diferenţială a varietăţilor modelate de spaţii Banach, teoria grupurilor Lie, teoria G-structurilor şi generalizări ale acestora. A condus circa 30 de teze de doctorat.

Gheorghe Gheorghiev a fost un reprezentant al unei generaţii de dascăli ieşeni care au vegheat la destinele matematicilor romaneşti într-o perioadă de mari schimbări politice. A militat pentru menţinerea studiului matematicilor la cotele cele mai înalte şi pentru reluarea legăturilor cu matematicile din lumea întreagă, legaturi întrerupte datorită războiului şi a izolării care a urmat. A fost un adevărat constructor de şcoală ştiinţifică la Universitatea din Iaşi, dovedindu-se un merituos continuator al eforturilor şi straduinţelor profesorului sau A. Myller.

LĂSAȚI UN MESAJ