Virgil Enătescu – unul din cele 500 de genii ale secolului XXI

0
544

Institutul Biografic American l-a inclus pe Virgil Enătescu în top 500 genii ale acestui secol. Activitatea sa de cercetare a adus beneficii majore domeniului medical și onoarea de a fi inclus în cartea cu numele „500 Greatest Geniuses of the 21st Century”. Academicianul Enătescu este medic psihiatru și are, până în momentul de față, zeci de brevete de invenție.

S-a născut în anul 1940 la Brașov. La școală nu a fost niciodată primul, însă i-a plăcut de mic să citească orice carte i-a ajuns în mâini. La finalizarea liceului nu a fost admis la facultatea de medicină din cauza faptului că tatăl său a fost închis și a făcut pușcărie politică. Anul următor a reușit să intre după ce a stat acasă să studieze. Tânărul student a fost foarte activ în domeniul de cercetare și în anul 3 a publicat prima sa lucrare. A realizat un studiu despre efectul radiațiilor calorice asupra vascomotricității capilarelor, o cercetare care a fost publicată în revista de specialitate „Spitalul”.

În anii ’60 a început să studieze cibernetica și l-a cunoscut pe Edmond Nicolau. A învățat noțiuni de genetică, matematică superioară, calculul probabilității și astfel și-a dezvoltat domeniul de cercetare. A încercat să dea admitere la facultăți tehnice, dar nu a reușit să treacă examenele. Astfel că medicul Enătescu și-a început cariera la Bîrza, județul Dolj. A continuat la Clinica Balneară Buziaș unde a avut parte de o echipă de cercetători alături de care a descoperit trioxidul de molibden.

Astfel doctorul Enătescu a început o carieră cu zeci de invenții care au revoluționat medicina la nivel internațional. La vârsta de 30 de ani a început să studieze psihiatria, un domeniu prea puțin dezvoltat și unde nu a fost nevoie de investiții majore. A observat că stările pacienților puteau fi analizate din voce. ”S-a văzut o diferență fantastică între vocea de depresie, vocea de manie și vocea de om sănătos și am zis: ei, de aici e pornirea, aici trebuie să mă bag.”, povestește marele doctor.

De la începutul anilor 1970 a studiat, în spitalul din Satu Mare în care s-a mutat, dezvoltarea aparatelor care monitorizează gesturile pacienților (mers, scris, voce) și le transformă în date pe calculator pentru a fi studiate.

Astăzi, la peste 70 de ani, continuă să lucreze. Este pasionat de munca sa, dar mâhnit că finanțările pentru cercetările sale nu sunt suficiente. Își dorește noi rezultate pentru a oferi medicinei noi orizonturi.

LĂSAȚI UN MESAJ