Câmpia Libertății din Blaj

0
625

Câmpia Libertăţii din Blaj nu este doar o câmpie, aşa cum îi este denumirea. Pe o suprafaţă de peste 55.000 de metri pătraţi, aici sunt amplasate 26 de busturi din bronz ale celor mai de seamă cărturari şi revoluţionari din ţările româneşti, dar şi ansamblul monumental ”Gloria”, ridicat la 1977, când s-a aniversat Centenarul independenţei de stat a României.

Acum, Ansamblul Câmpia Libertăţii îşi schimbă radical înfăţişarea, după ce ultimele îmbunătăţiri ale acestui obiectiv au fost realizate în anul 1998.

În cadrul proiectului de reabilitare, se realizează alei carosabile şi pietonale, se amplasează mobilier urban, respectiv corpuri de iluminat stradal, bănci, coşuri de gunoi, cişmele şi o fântână arteziană. De asemenea, porţile de acces sunt recondiţionate, iar gardul existent este reamenajat din lemn de stejar. Spaţiile verzi sunt refăcute şi au, acum, sistem propriu de irigaţii.

Totodată, Câmpia Libertăţii este acum echipată cu utilităţile necesare: apă, canal, energie electrică.

Nu în ultimul rând, cele 26 busturi de bronz şi Ansamblul ”Gloria” vor fi iluminate arhitectural.

Lucrările ar trebui să fie finalizate în jurul date de 1 mai 2018, înainte de sărbătorirea a 170 de ani de la Adunarea Naţională, care a avut loc în 3-15 mai 1848.

Adunarea Naţională de la Blaj a fost una dintre adunările românilor transilvăneni prin care aceştia şi-au expus revendicările naţionale, politice, religioase şi sociale, pentru ca naţiunea română din Ardeal să beneficieze de aceleaşi drepturi la fel ca celelalte naţiuni care locuiau în această provincie.

Câmpia Libertăţii este situată în lunca Târnavei Mari, în spatele catedralei şi a şcolilor, aici având loc Marea Adunare Naţională din mai 1848. Obiectivul a primit acest nume după ce 40.000 de persoane au strigat, aici, ”Noi vrem să ne unim cu ţara!”.

Istoria spune că tot aici, în 1911 ,s-au ţinut serbările semicentenarului ASTREI la care au luat parte oameni de ştiinţă şi cultură, în timp ce Aurel Vlaicu zbura cu propriul avion deasupra mulţimii. Pe această câmpie a aterizat şi avionul care aducea vestea cea mare a reintrării României în război, pentru eliberarea Transilvaniei.

În 1973, cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la Revoluţia din 1848, aici au fost dezvelite 24 de busturi ale unor personalităţi ale istoriei şi culturii româneşti. În prezent sunt 26 de statui.

În 1977, pe Câmpia Libertăţii a fost ridicat Ansamblul monumental ”Gloria”, un monument de piatră, înalt de 18 metri, pe care este scris ”La 15 mai 1848, pe Câmpia Libertăţii, reprezentanţii poporului român au rostit răspicat dorinţa arzătoare a realizării unităţii naţionale a statului naţional român, visul de aur al unor veacuri de suferinţă şi luptă prin istoricele cuvinte: <Vrem să ne unim cu ţara>”.

Monumentul mai este compus din statuile a trei tinere fete, turnate din bronz, care reprezintă cele trei mari provincii istorice româneşti: Moldova, Muntenia şi Ardealul.

 

LĂSAȚI UN MESAJ