Orașul voievozilor – Curtea de Argeş – carte de vizită

0
849
  • fostă capitală a statului feudal Ţara Românească;
  • 450 metri altitudine;
  • 30.000 locuitori;
  • 38 km nord-vest de Piteşti, 45 km de Câmpulung, 36 km de Râmnicu Vâlcea şi 148 km de Bucureşti;

 Municipiul Curtea de Argeş, reşedinţa primilor Basarabi „descălicători de ţară, dătători delegi şi datini”, adăposteşte valoroase monumente de artă ce-i duc faima de mare centru turistic, un adevărat muzeu al istoriei noastre, realizat providenţial într-un pitoresc cadru natural. Istoria a început pe aceste meleaguri cu mult înainte de a fi existat oraşul.

Situată la doar 38 km de Piteşti, într-o mică depresiune la contactul muscelelor subcarpatice cu Podişul Getic, această veche aşezare, ocrotită spiritual de Sfintele Moaşte ale Muceniţei Filoteia, a fost locuită de strămoşii daci încă din prima epocă a fierului. Astfel vechea Argyas a devenit la începutul secolului XIV Curtea de Argeş. Primul document emis din localitate datează din 1369, purtând pecetea lui Vladislav I Vlaicu (1364-1377), voievodul care mută capitala Ţării Româneşti de la Câmpulung la Curtea de Argeş, unde fiinţa şi Mitropolia. Astfel alăturate, cele două centre, statal şi religios, împodobesc cu meşteşug de taină valea Argeşului cu fapte de arme şi locaşuri de închinăciune, păstrând nealterate vitejia şi spiritualitatea localnicilor.

Veacurile ce s-au perindat nestingherite peste Curtea domnească de pe malul Argeşului au lăsat urme de neşters în documente scrise sau în măreţe zidiri, a căror faimă a depăşit de multă vreme hotarele ţării.

Între secolele XIV – XV, când Curtea de Argeş s-a bucurat de statutul de capitală a Ţării Româneşti, orăşenii beneficiau de privilegiul domnesc care le acorda libertatea de a-şi alege după voie stăpânirea, de a se bucura de dreptul de sigiliu şi de statutul de târg. Stema oraşului era un vultur bicefal, emblemă ce i s-a atribuit ca veche capitală a statului feudal Ţara Românească.

Din cele mai vechi timpuri oraşul domnesc găzduia mari bâlciuri care atrăgeau negustori din toate colţurile ţării precum şi negustori străini care aduceau mărfuri de lux pentru conducătorii feudali şi pentru tânăra curte domnească.

Curtea de Argeş este totodată unul dintre primele centre ale Ţării Româneşti în care s-a dezvoltat de timpuriu cultura orăşenească medievală. Astfel, la sfârşitul secolului XIV, exista aici o şcoală orăşenească de grămătici instruiţi pentru redactarea actelor.

În bătrânul oraş care găzduieşte peste 70 de monumente incluse în patrimoniul cultural naţional, te întâmpină printr-un salut domnesc statuia întâiului domn al Ţării Româneşti, Basarab I (1310-1352) şi te îndemnă discret să nu părăseşti oraşul înainte de a-i dezlega toate misterele, de a-i asculta baladele şi de a-i cunoaşte legendele.

LĂSAȚI UN MESAJ