Teiul lui Eminescu

0
1140

Teiul poetului Mihai Eminescu a devenit un simbol al orașului Iași și atrage în fiecare an turiști din România, dar și mulți străini iubitori de poezia geniului nostru. Este un tei argintiu de peste 500 de ani și se află în parcul Copou. Este probabil cel mai bătrân arbore din parc și rezistă datorită unui fenomen biologic rar întâlnit – rădăcini noi cresc în interiorul trunchiului putrezit, permițându-i să reziste peste secole.

În perioada în care poetul a trăit în orașul Iași se întâlnea des cu Veronica Micle, iubita sa, la umbra teiului devenit astăzi monument al naturii. Și Ion Creangă era invitat de Mihai Eminescu în parcul Copou.

Se pare că acest copac este ultimul urmaș al Codrului de la Copou. La începutul secolului XIX s-a discutat despre tăierea sa pentru că nu se încadra în peisajul parcului ce urma a fi amenajat. După ce poetul Eminescu s-a recules la umbra sa a devenit un simbol. În al doilea război mondial parcul Copou a fost locație pentru un lagăr al soldaților români. Pentru că a fost o tentație în frigul aprig, mulți s-au gândit să îl doboare pentru lemn de foc. Însă s-au găsit și oameni care l-au apărat de topoare.

Teiul martor al unei iubiri mărețe, al lacrimilor și al gândurilor poetului este un monument fără de care orașul Iași ar avea mai puține de spus. S-a încăpățânat parcă să reziste intemperiilor, bolilor, atacurilor și să stea mărturie trecerii secolelor. Acest copac cu două rădăcini într-un trunchi erodat de vreme rezistă pentru iubirea lui Eminescu dedicată Veronicăi.

Și dragostea învinge din nou…

“Un om în strai de șiac aspru, cu obrazul aspru de ghimpii nebărbieriți din cealaltă săptămână, merge pe strada pustie în noapte, iar strada e atât de deșartă și noaptea atât de sonoră, noaptea de Iași, încât pașii omului sună să se audă până la capătul lumii, ecou îndepărtat.” (Cezar Petrescu)

LĂSAȚI UN MESAJ